Blog personal
A fost o “petrecere” mai aparte, in natura, cu apa chioara, izotonic si geluri 😂
Am alergat cu Ciprian, fost coleg de scoala si de banca, de la Sfantu Gheorghe (Covasna) pana la Harman (Brasov) si inapoi. Am tinut legatura si dupa liceu, cu mici pauze, si am tras impreuna niste petreceri memorabile. Se pare ca acum ideea de memorabil a capatat un alt sens 😜 Si-a schimbat si el stilul de viata de curand, a slabit si s-a apucat de alergat. Am si fost impreuna la cateva concursuri unde a reusit sa obtina niste rezultate uimitoare.
Pentru ca ieri urma sa finalizeze provocarea de 100 de zile de alergare (de la 6 am), a celor de la Fitness Tribe, i-am propus sa o faca “in style”, cu un maraton. Si ceva peste 😂 Alergase pana acum distante de pana in 26 km dar mult mai rapid, asa ca nu exista vreun risc daca se ducea putin mai departe la un ritm lejer. Oricum il tenta o alergare mai lunga, spre maraton, sa vada cum merg lucrurile. Pentru mine era o ocazie buna sa alerg altundeva decat in parc, chiar daca era cu o zi mai devreme decat de ziua mea. Stiam ca traseul e fain si fara caini, i-am propus si-a acceptat.
Ne-am intalnit la 6 dimineata si ne-am dus la stadion. Trebuia sa faca o ultima alergare in intervalul 6-6:30 iar apoi sa-si primeasca premiul pentru cele 100 de zile. De obicei la evenimente de genul acesta vine mai multa lume, sarbatoritul e felicitat, se fac fac poze, e o comunitate faina. Dupa tam-tam am mai socializat putin, ne-am luat rucsacele in spinare si dusi am fost.
Traseul a fost super fain, mai ales ca e primavara. Am trancanit intr-una, am admirat peisajul, ne-am ferit de masini. 🤪 Am vazut turme de vaci, oi, dar nu ne-a haituit niciun caine. Am vazut si-un iepure care insista sa alerge in fata noastra, pe marginea drumului in iarba, parca sa ne faca in ciuda 😂
Pana la jumatatea traseului totul a fost in regula. Apoi a inceput sa fie tot mai cald. De la km 30 i-a fost nitel mai greu, ca deh, daca era usor facea toata lumea maratoane 😂 dar s-a descurcat admirabil, fara târșâiala si lungit agonia. Pe la km 32 am laut niste apa intr-un sat si ne-am balacit. Senzatia a fost faina, a avut efect vreo 10-15 minute 😂 Pe la km 38-39 a fost cel mai fain. Vedeam orasul in zare, dar cu cat ne apropiam de el, cu atat el parea ca se indeparteaza 😜 La km 42.2 l-am anuntat ca e oficial maratonist. Alergase primul lui maraton in aproximatov 4:28 dar pe caldura si cu rucsac in spate, fara puncte de alimentare cum e intr-un concurs oficial. Alergasem destul de constant, ceva mai incet pe ultimii 10 km dar acolo oricum e un fals plat mai pacatos. Am mai alergat vreo 3 km, ne-am balacit si racorit in centru orasului la o fanta arteziana, am facut celebra poza cu #Sepsi si ne-am dus acasa. 😊