50 km in alergare pana la Capo Caccia si inapoi in Alghero ❤️🏃‍♂️🇮🇹

Ziua de Pasti m-a prins in Alghero, Sardinia. Aterizasem cu o zi inainte, pe un vant de numa-numa, cod portocaliu, zbenguiala maxima. Initial am vrut sa alerg dupa ce ma cazez, in jur de ora 15, dar planul nu era realistic. Am lasat aergarea pe a doua zi, iar restul zilei am petrecut-o intr-o plimbare pana in Bosa, pe un drum de coasta (scenic) absolut superb, pe care tot visez de ceva vreme sa alerg. O sa vina si ziua aia.

A doua zi m-am trezit la 5, mi-am pregatit toate boarfele (geluri, 4 flaskuri cu iso, haine de schimb si alte diverse), le-am bagat in rucsac, m-am echipat si dus am fost. Alarma de ora 6, ora la care planuisem initial sa ma trezesc, a sunat in timp ce alergam deja. 😂 Soarele urma sa rasara in jur de ora 6:40, dar in Alghero strazile sunt luminate pana in afara orasului. Am alergat mai intai pe promenada, apoi prin centrul istoric, apoi pe langa port si din nou pe promenada. La iesirea din oras am intalnit si alti alergatori sau amatori de power walking. 

La km 7.5, practic, terminam cu civilizatia dar deja se luminase suficient cat sa vad pe unde alerg si sa fiu vizibil pentru “ceilalti participanti la trafic”. 

Fata de ultima experienta, de acum doua luni, vremea a fost perfecta. Racoare dimineata si doar pe final cam cald. Putin vant, din toate directiile, cat sa nu ma plang ca a fost numai din fata 🤪.

Cam 25 km am alergat intr-un miros incredibil al unor flori galbele. Niste arbusti care se gasesc peste tot si care emanau un parfum de-ti lua mintile. La Capo Caccia, am facut pozele deja clasice si am luat-o inapoi. 

Spre deosebire de alte alergari, aceasta a fost una de suflet, fara vreun target sau presiune. Nu s-a intamplat nimic deosebit pe traseu. Nici comic, nici tragedie. M-am simtit tare bine. Cum spuneam, vremea a fost ideala, nutritia a functionat struna (un gel la fiecare 30 min), hidratarea la fel (am avut patru flaskuri de 500 ml cu isotonic). La km 42 am ajuns la benzinaria la care mereu imi iau ceva de la automat. Acum mi-am mai luat o sticla de apa (cu care m-am si stropit pe membre) si un Redbull (in loc de Cola). Era deja destul de cald si aveam nevoie de mai multe lichide. Pe ultimii 6-7 km am si calcat putin pe acceleratie. Am alergat 50.5 km in mai putin de 5 ore. Pauzele foto, schimbat flaskuri (si tricoul, ca tot era fleasca si aveam de rezerva), benzinarie, mi-au mai luat vreo 30 min in total, dar nu-i bai. Tot drumul am avut o stare de spirit perfecta, m-am gandit putin la Ultrabalaton pentru ca simt ca sunt pregatit. Am si trancanit vreo ora si cu maica-mea la telefon 🤪 

Am terminat plin de energie, semn ca mai era inca destula energie si pentru mai departe. Astept cu nerabdare concursul de la Balaton. Era perfect daca era acum, dar aia e. Mai asteptam trei saptamani. Sa fie bine, sa nu fie rau!