Blog personal
3 x Ironman sau Ironman pentru a treia oara, dupa o cursa infernala, pe o vreme caniculara, unde obiectivul devenise terminarea competitiei, preferabil fara accidentari si foarte mult chin.
Atmosfera de la start a fost impresionanta, unde aproximativ 3500 de concurenti asteptau startul. Am reusit sa iau startul pe la ora 7. Inotul n-a fost prea reusit datorita unor probleme pe care le-am avut la start - probleme la stomac, din cauza oboselii si emotiilor - dar m-am descurcat si am terminat proba cu bine.
Am luat startul la bicla cu planul de nutritie si hidratare bine puse la punct: 3 geluri (cu sare) pe ora, magneziu la 3 ore, plus cate-o pastila de anticarcel pentru diverse, iar la alergare aproximativ la fel, doar ca patru geluri pe ora, cel putin in prima parte. Apa cat cuprinde, pe toate partile. Dupa 2-3 ore temperatura devenise greu de suportat, iar organizatorii au facut tot posibilul sa ne usureze chinul. Au fost puncte de hidratare la fiecare 10-15 km, localnicii erau pe strazi cu furtunele de apa (din curti) sau diverse alte moduri de a ne racori: pahare, sticle, ligheane, pistoale cu apa, bidoane, galeti, etc. Trebuia doar sa profiti. Am baut cam 500ml de apa la fiecare punct, si am luat doua bidoane de 750ml cu mine, unul pentru baut, altul pentru udat. De cate ori simteam ca ma arde soarele, ma stropeam bine de tot. Avea efect racoritor chiar daca apa se incalzea intre timp. As putea zice ca pe final, cel putin, se simteau vreo 45-50 de grade in aer din cauza asfaltului. A fost prima oara cand m-am bucurat ca bate vantul chiar si din fata. Chiar daca batea cu un aer cald spre fierbinte cateodata, pentru ca ma udam intr-una, avea efect racoritor. N-am tras pe urcari, doar ceva mai mult pe plat si coborari. Mi-am propus 160W si cam atat mi-a si iesit. Am terminat proba de ciclism foarte bine (fizic), hidratat si fara crampe. E adevarat ca mi-a luat aproape 7 ore, dar au contribui incetinirile pentru “dusuri” si cateva peripetii cum ar fi: cazut cutia “de scule” de doua ori, sarit lantul o data, plus o polemica de 10 minute cu niste voluntari pentru ca la a doua tura de bicla am luat-o aiurea si m-am trezit in fata intrarii in tranzitie. Cand le-am spus ca ceva nu e ok, 😂 ca mai trebuie sa fac o tura, au vrut sa ma descalifice, mi-au si luat chipul in prima faza, dar pentru ca avusesem grija sa nu trec “linia”, si-au dat seama, dupa insistente, ca nu gresisem cu nimic 🤪 M-am intors si am luat-o pe drumul corect. Alergarea am inceput-o spunandu-mi intr-una sa nu ma grabesc, s-o tin la 6-6:30 min/km pentru ca temperatura era in jur de 38-39 grade. Planul era sa fac maratonul cat mai lejer, in asa fel incat sa nu ma “apuce” mersul sau mai rau, sa am probleme. Pe la km 7, intr-o bucla fiind, am avut surpriza sa ma intalnesc cu Paul, prietenul meu de suferinta intr-ale sportului si vietii (ne leaga o prietenie de 20 de ani, un nasit, etc), care venea din sens opus si era la km 8. Pentru ca avea diverse “nevoi”, si urma sa piarda cateva minute, ne-am inteles sa ne intalnim pe la km 11 si am continuat cursa impreuna, stand la palavre, de parca n-am vorbi zilnic, si incurajandu-ne reciproc in momentele mai dificile. M-am bucurat de atmosfera de pe traseul de alergare, unde erau o multime de localnici si familii/prieteni ai concurentilor, care ne incurajau neincetat. Pentru ca pe numarul de concurs era trecut si numele, toata lumea te incuraja pe nume, batea palma cu tine, iti zicea o vorba buna, lucru care conteaza enorm si-ti da putere intr-o asemenea cursa si mai ales in asemenea conditii. Alergarea am terminat-o in 5 ore, cam mult, dar am pierdut multa vreme la multele puncte de hidratare, care a erau dotate cu tot ce ai fi putut avea nevoie. Pe langa apa, geluri, energizante, cola, isotonic, batoane, fructe, biscuiti, gheata, bureti cu apa, aveau si apa cu sare/saruri si dusuri de apa. Chiar daca am folosit doar geluri si apa, mereu “am pierdut vremea” la dusuri 😂😂😂
Finalul a fost... Ultimii aproximativ 200 m i-am facut pe covorul rosu unde o multime de oameni de-o parte si de alta ma felicitau, bateau palma cu mine, ma faceam sa ma simt incredibil, ca un mega star, iar la final cand am auzit “Marius Alexandru, you are an Ironman” iar lumea ma aclama... m-am simtit ca si cum as fi castigat, chiar daca am terminat pe locul 1700 din 3500 de participanti 😂😂😂