Am participat sambata la un concurs de ciclism, Sugas24H. Un concurs in care trebuia parcurs un traseu de cat mai multe ori intr-un interval de 24 ore. Bucla a avut 10 km cu aproximativ 250m diferenta pozitiva de nivel. Traseul fain, il stiu de mic pentru ca am copilarit aici. Partial din drumul spre Sugas Bai, cam de unde incepe padurea, 4 km urcare, 1 coborare apoi inapoi, 1 urcare si 4 coborare. 

Imi doream sa particip la acest concurs pentru simplul motiv ca imi place tare mult traseul. Pana acum cativa ani mai veneam aici sa biciclesc si sa alerg, dar dupa intamplarea cu atacul acelui urs, nu m-am mai incumetat. Era chiar pacat sa ratez o asemene ocazie. Nu sunt eu la nivel de pedalat 24 de ore si nici nu cred ca mi-ar placea, dar 10 ture, sunau tare, tare bine.

Interesant este faptul ca inscrierea in concurs se facea pe echipe de cate doua persoane. Trebuia sa particip cu Bogdan, doar ca ne-am incurcat in socoteli si weekenduri si n-a mai putut veni. Am incercat sa gasesc pe cineva dispus, dar cum nici timp nu aveam la dispozitie, evident ca nu am gasit. Cu vreo saptamana inainte mi-a venit ideea sa-i propun lui Ciprian, fostul meu coleg de clasa si petreceri, despre care v-am mai povestit. Alergasem cu el 45 km de ziua mea, acum vreo luna. Nu prea mergea el cu bicicleta (asta credeam eu), dar eram sigur ca avea suficienta rezistenta fizica (din alergare) incat sa faca 4-5 ture. Eu voiam sa fac 10 (100 km cu 2500+) si daca era sa se alinieze planete, 15. L-am sunat si i-am propus. Lucrurile erau mai interesante decat credeam. Nu mai facuse o bicla de 21 de ani, nici macar n-avea bicla :)), dar a fost de acord. 

Vineri seara am plecat la Sfantu Gheorghe, iar sambata dimineata m-am infiintat la Cipri cu bicla, echipament si casca... pentru el 😂 Si un bidon. A incercat bicla si mai stia sa meara pe ea. Ne-am invartit nitel pe o straduta apoi am plecat catre zona de start. 

Ne-am ridicat numerele de concurs, un ceas pentru senzorul care inregistra turele, am trancanit cu unii si altii. Am cunoscut niste sportivi faini de prin zona si-am mai povestit cu cei din Fitness Tribe. M-am bucurat sa ma intalnesc cu Cristi, un extraterestru intr-ale ciclismului de anduranta, cu care facusem candva o tura de 180 km de la Bucuresti la Veliko Tarnovo. Impreuna cu George, coechipierul lui, urmau sa parcurga nu mai putin de 36 de ture, adica aproximativ 350km cu vreo 8500+.

La ora 10 s-a dat startul. Un start asa, batranesc, nimeni nu s-a grabit 😊 Timp era berechet, 24 ore, sa te saturi nu alta. Am pornit cu Cipri la coada de tot. In prima tura s-a acomodat cu bicla. N-avea nicio treaba nici cu schimbatoarele, nici cu restul. I-am facut un instructaj si i-am mai dat niste sfaturi. In rest, tranca - tranca, pe urcare, liniste si pace pe coborare. Organizarea buna, la 50 lei pe echipa am avut si doua puncte de alimentare, cu de toate. Am avut pana si Coca Cola, si daca anu ma insel, era si-o sticla de palinca pe undeva 🤪 Am folosit geluri si nu am servit nimic in afara de niste halva, care a fost delicioasa. 

Dupa 2 ture, Cipri a luat o binemeritata pauza de cafea si tigara 😁 M-am bagat si eu cu el, ca era pacat de la D-zeu sa ratez o asa ocazie 🤣 Pana si-a oblojit nitel fundul, am facut o tura singur, mai in forta, atat pe urcare, dar mai ales pe coborare. Apoi am continuat inca doua ture impreuna. Pentru ca nu era obisnui cu saua, statul pe ea devenise un chin, si dupa a doua tura a fost nevoit sa renunte. Efectiv nu mai putea sa stea pe ea. Cine stie despre ce vorbesc, intelege perfect 😉

Am fost amandoi multumiti de rezultat, Cipri reusise 4 ture, adica aproximativ 40 km cu 1000m diferenta de nivel. Pentru o persoana care nu s-a urcat pe o bicicleta deloc in ultimii 21 de ani, si nu ca ar fi fost vreun ciclist redutabil inainte, este o mare realizare. Faptul ca alearga a ajutat mult. Am stabilit ca trec pe la el cand ma satur si ne-am despartit. Fizic inca ar mai fi putut, dar statul pe sa era exclus.

Am continuat mai departe singur, cu planul sa mai fac 5 ture. Luasem cu mine o boxa portabila ca sa am muzica si sa alung animalele salbatice, in caz ca trecea vreun Mos Martin prin zona. Oricum, au fost niste motociclisti care s-au mai primbat pe traseu sa faca galagie, o masina de la Politia Locala care mai pornea sirena, a fost ok si safe. Ursul a fost alungat si dovada a fost faptul ca la ora 11 noaptea, cand eram deja acasa (in Sfatu Gheorghe), am primit un Ro-Alert cum ca un urs si-a facut aparitia la marginea unui cartier din oras 😂

Primele 7 ture le-am facut pe canicula. Din fericire, la ultimele 3 s-a innorat si am avut parte de racoare. Chiar cand am terminat ultima tura, m-am intalnit cu Cristi si George in zona de start. Au incercau sa ma conviga sa mai fac o tura dar n-aveau nicio sansa. Stiam ca daca mai fac una n-o sa-mi ajunga si voi vrea inca 4. Dar ma durea deja spatele de la atata stat pe bicla. N-am prea facut nici eu antrenamente anul acesta, alergarea a fost pe primul loc. Cum transpirasem tone si cum a tot curs pe mine, aveam degentele de la maini incretite, de zici ca am facut baie in tot acest timp 🤪

A fost un concurs fain, cu o atmosfera prietenoasa. Cei de la Fitness Tribe au facut tot posibilul ca sa le iasa, sa se simta bine lumea si sa bicicleasca in conditii de siguranta. Mi-au iesit cela 10 ture propuse, si cu ceva bucati facute extra, mi-au iesit 100 km cu vreo 2500m diferenta de nivel. Un antrenament fain si reusit.

Festivitatea de premiere a avut loc a doua zi, dupa ce s-au incheiat cele 24 de ore. S-au dat medalii si premii, si toate echipele au fost felicitate si au primit medalii. Gulasul de dupa cred ca a fost delicios, dar n-am apucat sa-l gustam pentru ca aveam alte planuri.